Revista Vinul.ro, această Vamă Veche a presei de vin

Am fost întrebat de multe ori: cum de am ajuns pasionat de vin? De fiecare dată am răspuns, fără ezitare: datorită lui Cezar Ioan, Valentin Ceafalău şi Marian Timofti, cei trei oameni care mi-au insuflat “microbul”, m-au “alfabetizat” şi nu au ezitat niciodată să-mi ofere informaţii despre vin, încă de pe vremea când eram “mic, prost şi cu bube-n cap”. N-aveţi decât să râdeţi cât vreţi, dar rămâne tot cum am stabilit.

Dacă îmi aduc bine aminte, prin 2005, Cezar şi Vali erau prieteni nedespărţiţi. Pe-atunci ei lucrau “cu aprindere la o întreprindere” (vorba unui personaj de-a lui Toma Caragiu) şi mă refer, desigur, la prima revistă independentă de vin din România: Vinul.ro. Ce vremuri, ce vremuri… si era să uit: tot Cezar şi Vali au scris primele bloguri de vin de pe la noi. Cu mult înainte să apară bloggerii de vin din prima, a doua sau a treia generaţie. Pe scurt, băieţii ăştia au fost nişte pioneri ai presei de vin. Restul e tăcere.

Au trecut 10 ani, a început criza şi parcă nici noi nu ne mai simţim aşa de bine… Vali nu mai e redactor-şef la Vinul.ro, el mutându-se cu arme şi bagaje la M1.Crama Atelier – divizia premium Murfatlar. Revista Vinul.ro nu mai e nici ea ce-a fost cândva. Cea mai bună comparaţie care îmi vine acum în minte e următoarea: Vinul.ro a păţit acelaşi tip de metamorfoză la care a fost supusă şi Vama Veche. Dintr-o plajă populată de entuziaşti, aventurieri şi artişti s-a transformat într-o staţiune de fiţe în care banul e principala măsură a lucrurilor. Şi spun asta cu un regret veritabil, fără răutate sau ironie. Cine nu mă crede e liber să gândească ce pofteşte.

Dar, pe când mă zbăteam eu pradă melancoliei, gândindu-mă la toate astea, ce să vezi? Apare pe Facebook un link, postat de Cezar Ioan, la un material semnat de el însuşi în Vinul.ro. O poveste preluată din Ziua de Constanta din care ar rezulta că grupul de firme din care face parte Murfatlar (implicit şi M1.Crama Atelier) a fost reclamat la DNA pentru evaziune fiscală. Dacă e aşa sau nu, chiar nu e treaba mea. Cei curioşi pot consulta textul din Vinul.ro… Mă rog, singura mea obiecţie, pur stilistică, e că n-am înţeles de ce a trebuit amestecat numele lui Răzvan Macici, enologul Cramei Atelier, în tot borşul ăsta cu ANAF şi DNA. Chestiune de stil, precum ziceam.

La final, fac şi eu un exerciţiu de imaginaţie. Mă întreb cum s-o fi simţit Cezar Ioan când a apăsat pe butonul “Publish” a WordPress-ului şi cam ce-o fi fost în mintea lui Vali Ceafalău când a făcut scroll cu mouse-ul prin textul cu pricina. Mă bucur că n-o să aflu niciodată.

Credit foto: romaniacurata.ro

About the Author

Răzvan Avram

Răzvan Avram | Paharnicul
Leneş rafinat cu puseuri idealiste. Când nu trândăveşte, nu meditează sau nu hoinăreşte, îşi ocupă timpul liber cu proiecte de comunicare şi marketing. Pasionat de muzică, computere, fotografie şi, mai nou, de vinuri.

7 Comments on "Revista Vinul.ro, această Vamă Veche a presei de vin"

  1. Răzvan, firește că tu poți scrie și gândi cum vrei, n-o să fiu eu unul care să încerce să îți spună ce și cum să simți. Comentez aici doar ca să fac două precizări și să îți pun o întrebare:
    1. banul, despre care tu zici că a devenit principala măsură a lucrurilor la VInul.Ro, ca și în Vamă, este doar un instrument care ne ajută să apărem în continuare pe piață. Nu e important pentru Vinul.Ro decât în acest sens.
    2. legat de obiecția stilistică în care susții că te afli, am explicat-o într-un comentariu pe Facebook: acolo, poza lui Răzvan Macici a apărut automat, la preluarea articolului, imaginea lui fiind secundară în articol, dar importantă în contextul “reinventării” Murfatlar în segmentul premium al pieței de vin (imaginea principală era și este și acum afișul “clasic” al ANAF: http://vinul.ro/grupul-din-care-face-parte-murfatlar-romania-sa-reclamat-pentru-evaziune-de-160-milioane-de-euro.html . Între timp am și scos-o și am făcut această precizare.
    3. (ca să ajung și la întrebare): ai vreo obiecție stilistică și în ceea ce privește menționarea Cramei Atelier la acest articol?

  2. Răzvan Avram | 28/04/2015 at 11:16 am |

    Cezar, dupa cum prea bine stii, sunt foarte departe de a fi eu avocatul celor de la M1.Crama Atelier. Hai sa nu ne mai prefacem ca vorbim despre firme, cand, de fapt, vorbim despre oameni… Si apropo de asta, mi-am adus aminte o intamplare reala, destul de nostima… Eram la benzinarie, cu masina firmei mele. Maica-mea era pe locul din fata si se uita la pretul afisat la pompa. Aoleu, zice ea, ce scump e un plin! Sper ca il decontezi la firma… Da, am raspuns eu, il decontez la firma. Am vazut, spre amuzamentul meu, cum maica-mea s-a relaxat brusc si a exclamat, satisfacuta: ei, atunci e bine!

  3. Răzvan, niște snoave am și eu prin tolbă – cu sau fără bonuri de decontare 😉
    Dar să-ți răspund la obiect: când vorbim despre firme mici sau de familie, cred că da, vorbim mai degrabă despre oameni, pentru că ei se identifică mult și individual cu firma. Nu cred că e același lucru când vorbim despre firme mari – cu excepția cazurilor când respectivii oameni se identifică puternic – formal sau informal – cu firmele. Cum era cazul lui Patriciu la Rompetrol: nimeni nu credea că el singur conduce firma aia, dar el era purtătorul de imagine, el simboliza cel mai puternic, în conștiința audienței, firma Rompetrol.
    Cât despre ce vorbesc eu, îți mulțumesc că în răspunsul tău încerci să mă luminezi (“să nu NE mai prefacem…”), dar eu chiar despre firme vorbeam… Și am rămas tot nelămurit despre ce crezi tu, legat de motivele pentru care eu aș fi inserat poza lui, în ciuda faptului că ți-am explicat mai sus. Așa cum am scris și am arătat și prin eliminarea fotografiei lui Răzvan (pe care îl respect și în privat și în public), a fost o eroare datorată în primul rând tehnicii și pe care m-am străduit să o elimin când am fost un fața unui computer mai performant decât telefonul. Pare greu de acceptat, dacă cumva ți-ai construit tot eșafodajul argumentației pornind de la convingerea că eu am avut ceva cu Răzvan Macici – dar chiar a fost o eroare. (E ciudat cum oamenii acceptă că ei înșiși pot greși, dar când eroarea o face altul nu mai sunt la fel de toleranți). Dar eu nu cred că ăsta e cazul la tine.
    Rămâne fără răspuns din partea ta întrebarea dacă ai vreo obiecție stilistică sau de alt gen că eu am introdus numele M1. Crama Atelier în contextul articolului. Că nu am înțeles.
    Cât despre ce o gândit Vali când o fi dat scroll articolului meu, eu chiar am avut curiozitatea și am discutat cu el la telefon azi, mi-a explicat (dacă vrea, face el publice propriile gânduri). Și el e uneori înclinat să accepte mai greu că alții pot greși, dar până la urmă mi s-a părut că a înțeles.

  4. Răzvan Avram | 28/04/2015 at 1:34 pm |

    Cezar, ai dreptate, am tot evitat sa-ti raspund la intrebare. Acum, daca insisti, chiar o s-o fac: senzatia mea e ca articolul din Vinul.ro a fost scris (si) ca sa creeze un cadru legitim pentru mentionarea Cramei Atelier. In acest context, Razvan Macici a fost doar o victima colaterala. Dar, poate ca am luat-o eu razna si aiurez cu ochii deschisi, drept pentru care tu ai sa ma ierti.

  5. Răzvan, am și spus că tu ești liber să crezi ce vrei, dar e bine că ți-ai precizat clar credința, chiar dacă îmi provoacă o amărăciune – dar ne va fi mai ușor să știm pe ce poziții suntem, din acest punct de vedere. Nu e așa cum crezi – o dovadă ar putea fi și aceea că imediat ce am putut, l-am și scos de acolo pe Răzvan Macici. Dacă vrei să o vezi, o vei vedea și pe asta. Dacă nu, nu.
    Chiar respect mult munca lui și pe el, ca om. Și, independent de unele frecușuri din trecut și cu alți oameni din Murfatlar, sunt acolo unii a căror inteligență o respect și pe care mi-ar face plăcere să-i revăd la un pahar cu vin, fără să existe vreo miză personală (sau de firmă) în asta. S-a întâmplat că povestea cu ANAF a venit într-o perioadă în care eu mă gândisem mult la motivele pentru care situația de pe piața vinului din România este aia pe care o deplângem mulți, iar acțiunea ANAF a venit cumva ca o confirmare la niște păreri pe care le scrisesem pentru revista tipărită. De aici graba mea, poate.

  6. Catalin Costiniuc | 11/03/2016 at 2:45 pm |

    Murfatlar Romania si-a gandit proiectul de extindere prin tzepe. Acest lucru este clar. Imi pare rau de oamenii care au ales sa-si castige o paine prin colaborarea cu acesti escroci. Eu am fost furat de 260 000 euro de catre Murfatlar, asa ca, stiu foarte bine care este nivelul onestitatii celor ce lucreaza acolo. Niciodata un om cinstit nu o sa colaboreze cu un escroc.

  7. Support fda concerning the the product is an buy side effects of viagra jelly for daily use million people.

Leave a comment

Your email address will not be published.